O aplicație din Coreea de Sud permite victimelor să urmărească hărțuitorii

Avertizare: următorul articol conține descrieri tulburătoare și imagini care înfățișează abuzul

O aplicație de telefon mobil, cu o funcție actualizată care permite victimelor să monitorizeze poziția agresorului lor care le-a urmărit fizic, dacă acesta este supravegheat electronic, urmează să fie lansată pe 24 iunie. Măsura ține de o încercare de a îmbunătăți siguranța victimelor, conform autorităților din Coreea de Sud.

Aplicația Ministerului Justiției, care folosește informații de urmărire de la brățările electronice de la gleznă, va afișa poziția în timp real a agresorului pe o hartă. Dacă acesta se apropie la o distanță specificată, aplicația va trimite o alertă unui centru de monitorizare, care va înștiința apoi poliția sau consilierul de probațiune.

O versiune anterioară a aplicației din 2024 nu permitea urmărirea în timp real a poziției agresorului de către victime. Însă o revizuire a legislației privind monitorizarea electronică în țară, realizată în decembrie 2025, a făcut acum posibilă urmărirea locației agresorilor.

Există speranțe că informațiile suplimentare privind locația vor contribui și la protejarea femeilor.

„Aceasta va arăta drumurile și clădirile din apropiere pentru a ajuta victimele să ajungă mai repede la locuri sigure", a declarat Lim Hap-gyeok, șeful Centrului Central de Monitorizare Electronică al Ministerului Justiției, pentru BBC News Korean.

Însă criticii aplicației subliniază că amploarea fenomenului de hărțuire prin urmărire fizică în Coreea de Sud ține de o problemă mai largă a violenței împotriva femeilor, pe care nu o poate rezolva doar tehnologia.

Urmărirea fizică a fost clasificată drept o infracțiune penală gravă abia în 2021, și, deși Coreea de Sud are legi privind violența domestică, acestea vizează în mare parte soții și nu acoperă în mod adecvat partenerii romantici necăsătoriți, apărând lacune semnificative, prin comparație cu țări precum Regatul Unit.

„În societatea coreeană, autorii infracțiunilor de hărțuire sau de violență în relațiile de cuplu acționează adesea fără teamă", spune cercetătorul legislativ Heo Min‑sook.

Deci, poate această tehnologie să ajute la protejarea femeilor?

Este nevoie de măsuri de protecție mai bune

Un sistem anterior de smartwatch, introdus de poliție în 2015, permitea de asemenea victimelor să alerteze autoritățile cu privire la propria lor locație, dar nu și cea a agresorului, prin apăsarea unui buton. Sistemul a fost criticat pentru că nu a reușit să protejeze în mod adecvat victimele.

Criticile la adresa instrumentelor existente au reapărut în martie 2026, când o femeie care locuia în apropierea capitalei, Seul, a fost înjunghiată mortal de un bărbat despre care se spune că o urmărea fizic după încheierea relației lor.

Ea avea un smartwatch emis de poliție, iar suspectului îi fusese deja interzis să se apropie de ea printr‑un ordin de restricție. De fapt, ea apăsase butonul de alarmă cu doar două minute înainte să aibă loc atacul.

Președintele țării, Lee Jae-myung, le-a spus oficialilor să asigure o protecție mai bună pentru victimele de hărțuire, inclusiv măsuri pentru identificarea mai rapidă a locației agresorului – problemă pe care Ministerul Justiției speră că o va rezolva parțial prin intermediul acestei funcții de urmărire.

Dar profesorul Han Min-kyung de la Universitatea Națională de Poliție din Coreea consideră că aplicația va avea un impact redus, deoarece doar un număr limitat de infractori sunt obligați să poarte dispozitive de monitorizare electronică.

Propunerea a declanșat, de asemenea, dezbateri privind confidențialitatea și supravegherea. Profesorul Kwak Dae-kyung de la Universitatea Dongguk a spus că, deși urmărirea în timp real de către victime ar putea fi fezabilă, „în cazurile de hărțuire prin urmărire fizică, obligarea unei persoane să poarte o brățară electronică doar în baza preocupărilor privind riscul de infracțiune ar putea ridica probleme legate de drepturile omului".

El a spus că este nevoie să aibă loc o discuție publică mai amplă.

Există, de asemenea, griji legate de experiența victimelor în utilizarea aplicației. Profesorul Han Min-kyung a declarat pentru BBC News Korean:

„Cred că victima s-ar simți extrem de înspăimântată… Așadar, trebuie efectuată o analiză atentă dacă furnizarea continuă de informații în timp real despre locația agresorului reprezintă cu adevărat o formă de sprijin care ajută victimele să se recupereze și să revină la o viață normală."

Numărul sesizărilor de urmărire fizică s-a dublat

O lege împotriva urmăririi fizice a fost introdusă în Coreea de Sud în 2021, impunând pedepse de până la trei ani de închisoare pentru infractori și o amendă maximă de 30 de milioane de woni sud-coreeni (în jur de 89.700 de lei). Sistemul anterior trata acest comportament în mare parte drept contravenție, impunând pedepse ușoare.

Datele provenite din centrele de apeluri de urgență ale poliției arată că numărul sesizărilor de urmărire fizică s-a dublat după introducerea noii legi.

Totuși, unii experți juridici sud-coreeni susțin că absența unei legi distincte privind violența între cupluri necăsătorite creează lacune semnificative în sistemul juridic.

„Până și violența între soți este adesea trecută cu vederea. Așadar, când persoanele implicate nici măcar nu sunt căsătorite, este și mai probabil ca aceasta să fie ignorată", spune cercetătorul legislativ Heo.

Conștientizarea socială a gravității violenței în relațiile intime rămâne, în general, scăzută, conform lui Heo. Iar, dacă violența nu duce la un gest atât de extrem precum o crimă, autorii văd rareori că alte persoane sunt investigate sau pedepsite, ceea ce le consolidează percepția că aceste infracțiuni sunt minore.

Lipsa unei baze clare pentru măsuri de protecție în cazurile de „violență în relații" este acum cel mai urgent punct de reformă, a declarat Agenția Națională de Poliție pentru BBC News Korean.

„Urmărirea fizică nu s-a oprit"

Sistemul actual al autorităților de distribuire a tehnologiei a fost criticat pentru că nu a reușit să protejeze victimele aflate în risc, deoarece nu a prevenit agresiunile și crimele.

Aproximativ 23 de cazuri de crimă sau tentativă de crimă au implicat victime care primiseră smartwatch-uri între 2021 și august 2025, potrivit datelor Poliției Naționale din Coreea de Sud citate de deputatul Partidului Democrat Lee Kwang-hee.

Minji, al cărei nume a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea, spune că încă nu se simte protejată, în ciuda faptului că a primit un smartwatch.

Hărțuitorul ei, un fost iubit, a agresat-o pentru prima dată la o lună după ce au început să se vadă în iulie 2023. Ea spune că acesta îi verifica obsesiv telefonul, îi monitoriza mișcările și îi hărțuia colegii de muncă.

„M-a încuiat în mașina lui pentru că am refuzat să-i arăt telefonul și apoi m-a bătut fără milă timp de aproximativ două ore", spune Minji, căruia i-a fost fracturat nasul, și care a avut nevoie de intervenție chirurgicală.

În decembrie 2023, o instanță a impus măsuri provizorii după ce a constatat că a avut loc hărțuirea, inclusiv interzicând agresorului de a se apropia la mai puțin de 100 de metri de ea sau de a o contacta prin mijloace de telecomunicații.

Ea a primit unul dintre smartwatch-urile poliției care îi permiteau să trimită o alertă de urgență indicându-și locația, permițând ofițerilor din apropiere să intervină rapid.

Însă, potrivit hotărârilor instanțelor, confirmate ulterior de Curtea Supremă, fostul ei partener a încălcat ordinul de aproape 100 de ori.

În 2025, aproximativ una din fiecare 10 măsuri provizorii legate de urmărirea fizică dispuse de instanțele sud-coreene a fost ulterior încălcată. Această statistică este potrivit datelor furnizate BBC de Agenția Națională de Poliție din Coreea de Sud.

Minji se teme de ziua în care agresorul ei va fi eliberat din închisoare.

În 2025, Curtea Supremă a Coreei l-a condamnat pe agresorul lui Minji la o pedeapsă de cinci ani de închisoare și a dispus ca acesta să urmeze un program de 40 ore pentru tratamentul hărțuirii prin urmărire fizică.

„Va trebui să fug din nou", spune ea. „În zilele acestea, gândul care mă apăsă cel mai des este: se va termina totul doar când voi muri?"

Ordonanțe ignorate, avertisment neobservat

Alte victime și familiile celor uciși de hărțuitori sunt îngrijorate că poliția nu răspunde în mod corespunzător privind măsurile de protecție existente.

Sora lui Yuri avea în jur de 20 de ani când a fost ucisă de fostul ei iubit în septembrie 2024, după ce relația lor s-a încheiat.

În noaptea crimei, ea a crezut că deschide ușa unui curier livrând mâncare, dar era vorba despre fostul partener, care așteptase ore întregi pentru a găsi o modalitate de a pătrunde înăuntru.

„De fiecare dată când sora mea spunea că vrea ca ei să se despartă, bărbatul venea la ea acasă, lovea ușa de la intrare și continua să bată la ea. Ea spunea că a rămânea îngrozită toată noaptea", spune Yuri, al cărei nume a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea.

În octombrie 2025, Curtea Supremă a menținut o condamnare la 30 de ani de închisoare pentru crimă.

Potrivit hotărârii scrise, sora lui Yuri îl raportase pe fostul partener la poliție de trei ori pentru incidente de violență în relație. Ea depusese și trei plângeri pentru comportament de hărțuire în perioada despărțirii.

„Tot ce i-a spus poliția a fost: «Dacă o contactezi în mod repetat, ai putea fi pedepsit». Mă întreb de ce nu au fost luate mai proactiv măsuri interimare, precum un ordin de restricție", spune Yuri.

Poliția are un sistem de protecție a victimelor care clasifică ca având gradul A victimele violenței în relațiile romantice sau pe cele ale urmăririi fizice dacă raportează trei sau mai multe incidente într-un an. Ele sunt etichetate cu gradul B dacă au făcut două sau mai multe sesizări.

În ciuda acestui fapt, membri ai Comisiei pentru administrație publică și securitate din Adunarea Națională au dezvăluit că sora lui Yuri a rămas clasificată ca având gradul B, deși îl raportase pe agresor de trei ori.

Agenția de Poliție Metropolitană Busan a declarat, în legătură cu această discrepanță: „Potrivit ofițerilor care au intervenit la fața locului, se crede că victima ar fi spus: «Nu s-a produs niciun prejudiciu» și «Nu am raportat niciodată acest lucru înainte», ceea ce a dus la o abordare oarecum insuficientă a situației."

Aceștia au adăugat: „Victimele ezită adesea să depună mărturie din cauza fricii de represalii; pe viitor, vom analiza în mod activ metode de monitorizare care să se concentreze pe autori."

„Viața mea s-a oprit în momentul în care sora mea a murit", spune Yuri.

Material suplimentar realizat de Suhnwook Lee și Lara Owen

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.