„Lumea se răcește" și alte mituri despre climă verificate

Afirmații false sau înșelătoare despre schimbările climatice au circulat pe rețelele de socializare, unele fiind vizualizate de milioane de oameni. Ne uităm la cinci astfel de aserțiuni – și explicăm de ce sunt greșite.

Afirmație: Schimbările climatice nu sunt provocate de oameni

Postări nefondate susținând că oamenii nu contribuie la schimbările climatice continuă să se răspândească în multe limbi, inclusiv în engleză, spaniolă, rusă și franceză.

Este adevărat că planeta a trecut istoric prin cicluri de încălzire și răcire, pricinuite în mare parte de factori naturali, precum activitatea vulcanică și variații în activitatea solară. Aceste schimbări au avut loc, însă, pe parcursul unor perioade lungi de timp – în mod normal de mii sau chiar de milioane de ani.

Numai în ultimii 150 de ani, planeta s-a încălzit deja cu aproximativ 1,3°C, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

Deși asta poate părea puțin, oamenii de știință susțin că această rată de încălzire nu a mai fost întâlnită în mii de ani, cel puțin.

Iar Grupul interguvernamental de experți pentru schimbările climatice (IPCC) spune că acest lucru este declanșat „în mod neechivoc" de activitatea umană – majoritar prin arderea de combustibili fosili, precum cărbunii, petrolul și gazele.

IPCC este un organism al ONU care reunește oamenii de știință pentru a examina cercetările climatice, și care produce rapoarte bazate pe dovezi despre ce se întâmplă pe planetă.

Arderea combustibililor fosili eliberează gaze cu efect de seră, predominant dioxid de carbon (CO2). Ele acționează precum o pătură ce înconjoară pământul, captând surplusul de energie din atmosferă și provocând încălzirea planetei.

„Schimbările climatice nu țin de păreri; ele pot fi dovedite", spune Joyce Kimutai, specialistă în climă de la Imperial College din Londra.

„Amprentele activității umane sunt inconfundabile în fiecare colț al sistemului climatic al planetei".

Afirmație: Pământul se răcește, nu se încălzește

Unii dintre utilizatorii rețelelor sociale – în locuri precum Polonia sau Canada – privesc perioadele de vreme mai rece decât media din regiunile lor ca o dovadă că oamenii de știință mint privind încălzirea globală. De asemenea, afirmațiile că planeta de fapt se răcește persistă online.

Aceste aserțiuni sunt greșite.

Vremea se referă la condițiile atmosferei pământului pe durată scurtă, iar clima descrie tendințele pe termen lung.

„Înregistrările de temperatură pe termen lung arată clar că suprafața pământului se încălzește în ansamblu, chiar dacă anumite regiuni se confruntă cu răciri locale sau de durată scurtă", spune dr. Joseph Basconcillo, specialist climatic din Filipine.

OMM susține că, din anii '80, fiecare deceniu a fost mai cald decât cel anterior - o tendință care se prevede că va continua.

Organizația spune că 2024 a fost anul cel mai cald înregistrat vreodată, cu o temperatură de aproximativ 1,55°C peste nivelurile observate la sfârșitul secolului 19.

Afirmație: CO2 nu este un poluant

De multe ori, conturile de pe rețelele de socializare care neagă schimbările climatice provocate de oameni susțin că dioxidul de carbon „nu este un poluant", ci mai degrabă „mâncare pentru plante".

Postări în portugheză și croată, văzute de BBC, chiar sugerează că o cantitate mai mare de CO2 în atmosferă poate aduce numai beneficii pentru natură.

Poluanții sunt substanțe care, atunci când sunt introduse în mediu, dăunează ecosistemelor sau sănătății oamenilor.

La nivele normale în atmosferă, CO2 este esențial pentru viața pe pământ: fără gazele cu efect de seră precum CO2, planeta noastră ar fi prea rece pentru a susține viața, spune NASA.

Și plantele folosesc CO2 – alături de apă și de lumină – pentru a produce oxigen și materiale organice, care formează baza majorității lanțurilor trofice de pe planetă.

Dar când este prea mult CO2 prezent în atmosferă, oamenii de știință îl clasifică drept un „poluant", deoarece începe să dăuneze.

Cantitățile de dioxid de carbon au atins un nivel record în 2024, crescând de la aproximativ 280 de părți per milion în 1750 la 423 ppm, conform OMM.

Oamenii de știință au legat în mod concludent încălzirea globală de această creștere în concentrația de CO2 din atmosferă, provocată de oameni. Ei spun că acest fapt are consecințe ample pentru ecosisteme.

„Pădurile devin mai predispuse la incendii, culturile sunt afectate de secetă și de inundații, iar fauna sălbatică își pierde habitatele, și ecosistemele își pierd echilibrul", spune ecologista Michelle Kalamandeen, specialistă în conservare și consultantă din Canada.

IPCC susține că prezența a mai mult CO2 în atmosferă poate stimula creșterea plantelor, dar acest lucru s-ar putea să nu fie suficient pentru a combate efectele negative ale schimbării climatice, precum stresul termic și deficitul de apă.

Afirmație: Focurile declanșate de oameni, nu schimbările climatice, provoacă incendiile de vegetație

Când izbucnesc incendii ample de vegetație – cum s-a întâmplat la începutul anului 2025 în SUA, Coreea de Sud și Turcia – anumiți utilizatori ai rețelelor de socializare susțin că focurile sunt provocate de oameni, ignorând orice rol purtat de factori precum schimbările climatice.

Postări virale despre arestări ale incendiatorilor sunt de multe ori însoțite de batjocuri la adresa oamenilor de știință și a politicienilor care leagă anumite incendii de schimbările climatice.

Dar deși multe incendii sunt într-adevăr declanșate în mod deliberat sau accidental de oameni, a simplifica cauza incendiilor de vegetație la un singur factor este „înșelător în mod fundamental", spune dr. Dolores Armenteras, care studiază ecologia incendiilor la Universitatea Națională din Columbia.

Este dificil să numești schimbările climatice drept cauza anumitor incendii – în parte deoarece există mulți factori care afectează incendiile de vegetație, inclusiv vremea, topografia și modul în care sunt gestionate pădurile.

Dar știm că schimbările climatice creează condițiile ideale pentru declanșarea și răspândirea incendiilor de vegetație.

IPCC susține că, în regiuni precum America de nord sau Europa de sud, schimbările climatice au rezultat în creșterea numărului de cazuri de așa-zisă „vreme de incendii" - combinația de condiții uscate pe termen lung, temperaturi extreme și vânturi puternice.

În aceste condiții, vegetația abundentă și o sursă de aprindere – fie naturală, precum fulgerul, sau umană, precum incendiile sau accidentele – pot genera incendii extreme.

„Discuția nu este despre incendii sau schimbare climatică", spune dr. Armenteras. „Este despre cum o climă care se încălzește, cu mai multe extreme, amplifică consecințele unei surse de aprindere, creând tiparele de incendii catastrofice pe care le observăm acum în mai multe locuri".

Afirmație: 'Ingineria' climatică provoacă fenomene meteorologice extreme

Declarațiile că ploile intense, inundațiile sau uraganele sunt provocate de manipularea vremii sau de geoinginerie continuă să apară în mod frecvent online.

În 2024, când inundațiile fulgerătoare au devastat zone întregi din Dubai, in Emiratele Arabe, sau din Valencia, în Spania, mulți utilizatori ale rețelelor sociale s-au grăbit sa învinovățească astfel de practici.

Dar manipularea vremii sau geoingineria – care diferă una de alta – nu explică extremele de vreme care se întâmplă în diferite părți ale lumii.

Este posibil să manipulezi vremea. Una din tehnicile cele mai comune – însămânțarea norilor – a fost implementată în mai bine de 30 de țări în anii recenți, inclusiv in China, Mexic și India, potrivit unui raport al guvernului SUA.

Tehnica presupune aruncarea unor particule mici (precum iodura de argint) în nori deja existenți pentru a încuraja condensarea sau înghețarea vaporilor de apă, crescând șansele de ploaie sau zăpadă.

„Tehnicile de manipulare a vremii funcționează la nivel local pe perioade foarte scurte de timp", spune prof. Govindasamy Bala, de la Centrul pentru Științe Atmosferice ale Institutului Indian de Știință. „Prin urmare, ele nu pot explica schimbările accelerate de climă din fiecare parte ale acestei planete, de pe parcursul ultimelor câtorva decenii".

Deși există anumite dezbateri privind eficiența tehnicilor de modificare a vremii, precum însămânțarea norilor, oamenii de știință sunt de acord că doar ele singure nu pot provoca inundații majore sau furtuni de mare amploare.

Pe de altă parte, geoingineria se referă la încercările de a manipula mediul pentru a schimba clima.

O formă de geoinginerie frecvent menționată este modificarea radiației solare – pulverizarea în atmosferă a unor particule fine ale anumitor substanțe pentru a reflecta lumina soarelui în spațiu și, în mod teoretic, pentru a răci pământul.

Dincolo de un mic număr de experimente foarte localizate, geoingineria solară nu are loc la scară largă nicăieri în lume.

Dar într-un număr mare de țări, inclusiv în Marea Britanie, au avut loc în ultimii ani investiții în cercetările de energie solară, ca parte a unui efort de a înțelege dacă ea poate ajuta la limitarea încălzirii primejdioase.

Atunci, ce se află în spatele anumitor instanțe de vreme extremă cu care s-a confruntat lumea? Oamenii de știință spun că schimbările climatice cresc probabilitatea și intensitatea anumitor tipuri de fenomene meteorologice drastice, precum valurile de căldură și precipitațiile extreme.

Tradus și editat de Ruxandra Iordache.