De la statuia lui Stalin la TikTok: Ungaria marchează Revoluția din 1956

La 70 de ani de la revolta antisovietică din Ungaria, comemorările organizate în întreaga țară îmbină istoria cu povestiri în stilul celor de pe TikTok.

Pe măsură ce amintirile supraviețuitorilor se estompează, organizatorii apelează la povești de familie, la rețelele de socializare și chiar la o reconstituire a căderii statuii lui Stalin pentru a ajuta o nouă generație să se conecteze cu revoluția care a modelat Ungaria modernă.

În acest an, cea de-a 70-a aniversare a Revoluției din 1956 este marcată prin evenimente organizate în întreaga Ungarie și prin vizitele unor demnitari străini. Scopul este de a păstra vie memoria revoluției în rândul tinerilor, care au o imagine din ce în ce mai vagă despre ceea ce s-a întâmplat și despre cei care au luat parte la evenimente.

„Amintirea mea personală legată de '56 este povestea de dragoste a bunicii mele”, spune Anna Zsoldos, în vârstă de 31 de ani, curator la Muzeul de Etnografie al Ungariei.

„Citindu-i scrisorile și jurnalele, am aflat că, pe vremea studenției, ea a trăit o mare poveste de dragoste cu un tânăr care a părăsit-o, pentru că fost nevoit să emigreze din cauza implicării sale în protestele universitare din '56.”

”În ziua din noiembrie 1956 în care el a părăsit țara în grabă, fără să-și ia rămas-bun, bunica mea nu a scris nimic în jurnalul ei; a desenat doar o mică cruce neagră.”

Crescută în orașul Nagykanizsa, în vestul Ungariei, la începutul anilor 2000, Anna spune că își amintește aniversarea Revoluției din 1956 mai ales prin festivitățile organizate la școală pe 23 octombrie, urmate de începutul vacanței de toamnă. Ca adult, însă, ziua a devenit „mai puțin solemnă, mai apropiată de viața de zi cu zi” - pur și simplu o zi liberă.

„Ceea ce mi-a povestit bunica mea despre '56”, spune Daniel Weiner, în vârstă de 19 ani, reporter la Balzac Media, un colectiv de jurnaliști, „este că au început să-i spânzure pe comuniști, iar când comuniștii au revenit la putere, i-au spânzurat pe revoluționari.”

Bunica sa păstrează și o altă amintire, la fel de violentă, spune Daniel. Un băiat din blocul în care ea locuia era unul dintre „băieții din Pesta”, adolescenții care s-au luptat cu trupele sovietice pe baricadele ridicate pe străzile orașului. Acesta a fost ucis, iar ea i-a văzut trupul neînsuflețit când a fost adus înapoi - o imagine șocantă pentru o fată tânără.

Daniel spune că și bunicul său i-a povestit o întâmplare neobișnuită din acele 13 zile de la sfârșitul lui octombrie, când părea că forțele sovietice se retrag, înainte de a reveni în forță pentru a zdrobi revoluția, la 4 noiembrie 1956.

„Oamenii au început să sape în Piața Kossuth, din fața Parlamentului, pentru că ei credeau că acolo ar putea fi ținuți prizonieri politici.”

Cu ocazia acestei aniversări, el va filma personal ceremoniile oficiale din Piața Kossuth și va monta un videoclip pentru YouTube destinat platformei Balzac.

În întreaga Ungarie, organizatorii comemorărilor pun accentul pe poveștile personale, încercând să mențină vie memoria unui eveniment care, pentru tineri, devine tot mai mult „doar istorie”.

O replică a uriașei statui a lui Stalin, care se afla odinioară la marginea parcului municipal, a fost adusă la Budapesta și va fi „răsturnată din nou”, în cadrul unei ceremonii organizate în această seară - la fel cum a fost doborâtă statuia originală în 1956.

Programul, intitulat „În lumina Revoluției noastre”, include un „spectacol imersiv de lumini” și un discurs susținut de primarul liberal al Budapestei, Gergely Karácsony.

Cu 70 de ani în urmă, acest lucru nu a fost deloc ușor. De gâtul lui Stalin au fost prinse lanțuri, iar un camion a reușit în cele din urmă să răstoarne statuia de bronz, înaltă de opt metri și cântărind 6,5 tone. Studenți și muncitori au desprins apoi bucăți din ea, pe care le-au păstrat ca suveniruri. Nu există informații publice despre greutatea replicii.

„În societatea maghiară a apărut o diviziune profundă în ceea ce privește modul în care ne percepem trecutul național”, a declarat pentru BBC Norbert Pap, profesor de geografie la Universitatea din Pécs.

„Cei care au peste 50 de ani văd istoria noastră ca pe o succesiune de mari catastrofe, urmate de o recuperare lentă: Mohács, Trianon, 1944, 1956... Dar pentru cei sub 35 de ani, această dinamică a «tragediei urmate de redresare» nu mai are aceeași rezonanță.”

La începutul semestrului de toamnă din învățământul secundar, Comitetul Național al Memoriei (NEB) a lansat un concurs intitulat „Moștenirea lui 1956. Așa ne amintim noi”.

Elevii sunt invitați să explice, individual sau în cadrul unui proiect de grup, pe baza propriilor reflecții, cercetări și a unei abordări creative, ce semnificație are pentru ei anul 1956, fie în scris, fie prin videoclipuri în stilul celor de pe TikTok, cu o durată de 60-90 de secunde.

Termenul-limită pentru înscriere este 4 noiembrie, iar rezultatele vor fi anunțate pe 4 decembrie.

De ce au protestat maghiarii în 1956 și cum a reacționat Uniunea Sovietică?

În noiembrie 1956, tancurile sovietice au intrat în Ungaria - o țară care se afla deja sub controlul Moscovei. Deși prtidele necomuniste câștigaseră alegerile din 1945, până în 1948 comuniștii preluaseră puterea, folosindu-se de controlul asupra poliției secrete (AVH) și eliminându-și adversarii politici.

Liderul maghiar, Matyas Rakosi, era un comunist de linie dură, complet aliat cu Moscova. Libertatea de exprimare era sever restricționată, iar ÁVH instaurase un climat de teamă, arestând persoane suspectate că se opun regimului.

Chiar și activități simple, precum ascultarea muzicii occidentale, puteau atrage atenția autorităților și duce la arestare. Mii de soldați și oficiali sovietici erau staționați în Ungaria, iar prezența lor era percepută de mulți drept o povară economică și politică. Limba rusă era predată obligatoriu în școli și promovată intens în viața publică - indicatoarele stradale maghiare erau înlocuite cu versiuni în rusă.

În iunie 1956, nemulțumirea față de regimul lui Rákosi a început să se amplifice și a dus la proteste tot mai ample, iar acesta a fost înlocuit de Ernő Gerő. Noul lider nu a fost însă mai popular, iar, după manifestații ample, sovieticii au fost de acord cu formarea unui nou guvern sub conducerea reformatorului mai liberal Imre Nagy. În noiembrie, însă, mii de tancuri și soldați sovietici au intrat în Ungaria pentru a reprima protestele.

Mulți au încercat să fugă, dar au fost împiedicați să părăsească țara; alții au fost uciși sau răniți. Zeci de mii de persoane au fost arestate, iar aproximativ 26.000 au fost judecate, ceea ce a dus la numeroase condamnări la închisoare și execuții. Imre Nagy a fost arestat, judecat în secret și executat. În locul său a fost instalat János Kádár, care a reprimat rezistența rămasă.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Viorica Toma.