Jumătate din vaccinuri se aruncă. Dozele „fără refrigerare” ar putea reduce risipa

Vaccinurile care nu trebuie păstrate la rece în frigider au fost testate cu succes pe pacienți pentru prima dată, potrivit oamenilor de știință din Marea Britanie.

La ora actuală, majoritatea vaccinurilor trebuie refrigerate sau congelate. Însă aproximativ jumătate dintre ele sunt irosite în fiecare an, în principal din cauza faptului că devin inutilizabile după ce sunt expuse la temperaturi prea ridicate sau prea scăzute.

În cadrul studiului, la care au participat 60 de voluntari, compania Stablepharma a transformat un vaccin lichid împotriva tetanosului și difteriei într-o versiune „fără refrigerare”. Acesta a fost păstrat timp de un an la temperatura camerei, sub formă de pulbere uscată, înainte de a fi amestecat cu apă și injectat ulterior.

Provocarea „lanțului frigorific”

Temperatura la care sunt depozitate și transportate vaccinurile trebuie să fie adesea strict controlată, din momentul în care dozele sunt fabricate și până la injectarea lor în brațul unui pacient.

Această practică ține de așa-zisul „lanț frigorific” și prezintă o provocare deosebită în cele mai sărace și mai izolate regiuni ale lumii sau în zonele de război, unde accesul la frigidere sau la curent electric continuu nu este garantat.

Institutul Național pentru Cercetare în Sănătate și Îngrijire din Regatul Unit (NIHR) este în curs de testare a acestei noi versiuni de vaccin „fără refrigerare”.

Noua tehnologie este inspirată de așa-zisele plante care învie. Acestea se usucă și par moarte pe durata secetei, dar revin la viață atunci când plouă.

Aceste plante produc cantități mari ale unui zahăr numit trehaloză, care stabilizează celulele plantei în timpul secetei.

Trehaloza a fost folosită în cadrul studiului pentru a usca doze ale vaccinului împotriva tetanosului și difteriei, protejându-se astfel componentele esențiale ale dozelor.

Profesorul Saul Faust, care este directorul Unității de Cercetare Clinică NIHR din Southampton, a spus că reacțiile imunitare de pe urma administrării acestei versiuni au fost „echivalente” cu cele observate în cazurile când a fost folosit vaccinul convențional. El a spus și că versiunea „fără refrigerare” s-a dovedit a fi „sigură și bine tolerată” în studiile aflate în fază incipientă.

Faust a adăugat: „Evident, acest lucru are potențialul de a elimina dependența de lanțul frigorific, de a reduce risipa și de a îmbunătăți accesul”.

Un studiu mai amplu, care va include 160 de persoane, a fost programat deja să înceapă în următoarele luni.

Aceasta ar reprezenta etapa finală a cercetării, deoarece vaccinul original a fost deja aprobat și autorizat. Așadar, el nu necesită desfășurarea studiilor de mare amploare cerute în cazul unui vaccin nou.

Studiile sunt realizate pentru a îndeplini obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind realizarea un vaccin care să reziste în condiții de temperaturi de 30°C și la o umiditate relativă de 75%.

Însă echipa de cercetare susține că alte date arată că și componentele vaccinului lor rezistă schimbărilor de temperatură într-un interval între -20°C și +40°C. Acest lucru ar putea însemna că vaccinul rămâne viabil după ce este transportat, mai întâi într-o cală rece de avion și apoi în spatele unui camion expus la căldură.

Vaccinurile nu sunt irosite și eliminate din cauza unui singur motiv concret, însă OMS estimează că aceasta este soarta a jumătate dintre toate dozele la nivel mondial. Printre cauze se numără deteriorarea în timpul transportului, depășirea datei de expirare și dozele neutilizate din flacoane cu doze multiple.

Însă lanțul frigorific reprezintă un factor major.

Profesorul Sir Jonathan Van-Tam, fostul adjunct al directorului medical-șef pentru Anglia și consilier al companiei Stablepharma, a lucrat anterior în clinici de teren aflate în zone izolate.

„Îmi amintesc că transportam vaccinuri în cutii frigorifice...făceam acest lucru pe drumuri foarte rele, în condiții în care nu puteam anticipa cât de repede se putea ajunge din punctul A în punctul B. Și aveam mereu această grijă legată de menținerea condițiilor de refrigerare un timp suficient de lung încât să putem ajunge să administrăm vaccinurile copiilor care ne așteptau.”

Noile vaccinuri pe bază de ARNm nu pot fi adaptate prin această metodă, însă multe dintre vaccinurile actuale ar putea fi stabilizate cu ajutorul trehalozei.

Metoda ar putea funcționa chiar și în ceea ce privește anumite medicamente care trebuie păstrate în frigider, precum anticorpii monoclonali.

Profesorul Tuck Seng Wong este director la UK-Southeast Asia Vaccine Manufacturing Research Hub. El nu a fost implicat în desfășurarea studiului.

El a spus că rezultatul cercetării este „foarte interesant” și reprezintă „un progres semnificativ al științei britanice”.

Profesorul a adăugat însă că există, în continuare, „mai multe aspecte” care trebuie investigate, inclusiv stabilitatea vaccinurilor în condițiile în care temperatura fluctuează frecvent, precum și performanța acestora în rândul grupurilor de persoane care sunt atât mai ample, cât și mai diverse din punct de vedere etnic.

Rezultatele au fost publicate în eClinicalMedicine, care ține de grupul de publicații medicale The Lancet.

Ephrem Tekle Lemango, care este director adjunct pentru imunizare la UNICEF, a declarat că imunizarea este „un serviciu care salvează vieți și care depinde de refrigerare”, astfel încât „această inovație ne-ar putea ajuta să vaccinăm mai mulți copii și ar putea să deschidă calea către un viitor cu vaccinuri fără refrigerare”.

Dr. Bruce Roser, fondatorul Stablepharma, a spus: „Vaccinurile fiabile și sigure care nu necesită refrigerare ar putea schimba regulile jocului pentru sănătatea globală, ajutând ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la milioane de oameni în plus, oriunde s-ar afla aceștia, făcând totodată programele de imunizare mai sustenabile, mai fiabile și mai echitabile pentru generațiile viitoare.”

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.