„Focul purificator” al Ungariei ajunge la foști miniștri din guvernul lui Orban

Detenția a doi foști miniștri maghiari în săptămâna aceasta oferă cea mai clară indicație de până acum privind cât de departe intenționează premierul Péter Magyar să-și ducă acțiunea de demontare a rețelelor politice și financiare întocmite în timpul celor 16 ani de guvernare ai partidului Fidesz.

Promisiunea inițială de a investiga ceea ce noul guvern califică drept un „stat mafiot” a devenit un test pentru a vedea dacă Ungaria poate urmări tragerea la răspundere a vinovaților de presupuse abuzuri de fonduri publice fără să exacerbeze niște diviziuni politice care sunt deja amare.

Pentru susținătorii guvernului, anchetele reprezintă un act de justiție mult așteptat. Pentru partidul Fidesz, acum aflat în opoziție, anchetele sunt dovada unor represalii politice.

„Foc purificator”

Peter Magyar a anunțat campania, denumită „Operațiunea focului purificator”, în parlament în iunie.

Partidul său, Tisza, susține că își îndeplinește promisiunea electorală de a investiga un sistem în cadrul căruia banii din fonduri publice ar fi fost direcționați către aliați politici, personalități culturale, grupuri de experți și organizații media aliniate cu agenda partidului Fidesz, condus de Viktor Orban.

Procurorii încearcă să dovedească faptul că fondurile publice au fost distribuite ilegal în beneficiu politic sau personal, concentrându-se pe fonduri acordate în perioada între septembrie 2025 și martie 2026, în lunile dinaintea alegerilor.

Cea mai mediatizată detenție este cea a lui Balázs Hankó, în vârstă de 48 de ani, care a ocupat funcția de ministru al culturii și inovării în ultimul guvern al lui Viktor Orbán. Luni seară, Hankó a părăsit clădirea parlamentului maghiar, fiind însoțit de soția sa, de cei patru copii, de tatăl său și de colegii săi de partid. El a fost apoi reținut. Scena, surprinsă într-un videoclip de 14 minute postat pe pagina de Facebook a lui Orbán, s-a încheiat cu cuvinte de despărțire emoționante din partea membrilor familiei.

Hankó și mai mulți asociați ai săi sunt acuzați că au supravegheat distribuirea unor sume de finanțare în valoare de 17,3 miliarde de forinți (în jur de 243 de milioane de lei) prin Fondul Cultural Național. Procurorii susțin că 1.079 de astfel de fonduri acordate în perioada între septembrie 2025 și martie 2026 au fost utilizate în scopuri care nu sunt permise prin lege, precum și că, în unele cazuri, sumele au sprijinit finanțarea activităților legate de campania electorală.

Anchetatorii spun că e-mailuri și documente oficiale arată că banii publici au fost redirecționați către evenimente care au servit efectiv drept platforme de campanie pentru partidul Fidesz.

Hankó neagă că ar fi comis vreo abatere. Avocatul său a spus că politicianul a dat o declarație de 25 de pagini în cadrul unui interogatoriu de cinci ore.

Într-o declarație făcută înainte de a fi deținut, Hankó a spus că este normal ca politicienii să participe la evenimente culturale și i-a acuzat pe procurori de incriminarea politicii culturale.

„Ei transformă politica culturală într-o chestiune de dosar penal pentru a intimida pe oricine are legături culturale, ideologice sau morale cu comunitatea noastră”, a declarat el pentru Hír TV.

Reacția din partea partidului Fidesz

Reprezentanții partidului Fidesz l-au descris pe Hankó drept un „prizonier politic” și au calificat cazul drept motivat politic.

Partidul a intervenit cu mai puține declarații în apărarea unui alt politician reținut luni, Miklós Seszták, care a ocupat funcția de ministru al dezvoltării naționale între 2014 și 2018.

Seszták este acuzat că a acceptat mită în legătură cu peste o duzină de contracte care implică o companie de autobuze, proiecte de construcții, piscine și facilități sportive.

Și el neagă că ar fi comis vreo fărădelege.

Seszták a fost interogat inițial de procurorii statului după ce parlamentul a decis să i se ridice imunitatea. Însă cazul său se numără printre cele transferate către Oficiul Național de Recuperare și Protecție a Activelor (NVVH), un nou organism înființat de guvernul maghiar. Acesta are atât puteri de investigare cât și de recuperare a activelor și, în conformitate cu legislația introdusă de guvern, poate lua măsuri de protecție a activelor înainte de a fi aduse acuzații penale.

Agenția și-a început activitatea săptămâna aceasta, fiind detașați opt procurori și 20 de anchetatori din instituțiile existente de aplicare a legii.

Însă ar putea ajunge, în cele din urmă, chiar Viktor Orbán în vizorul acestor investigații?

„Există întotdeauna un conducător”, a declarat Anna Unger, șefa NVVH, pentru publicația HVG. „Nu sunt sigură că vom putea ajunge în fiecare caz la cap în temeiul legii penale. Dar, în unele cazuri, vom ajunge la conducător.”

Cazuri similare în țări europene

Susținătorii guvernului spun că Ungaria parcurge un drum deja străbătut în alte țări din Europa Centrală și de Est.

Direcția Națională Anticorupție din România a pus cu succes sub urmărire penală sute de miniștri, parlamentari, primari, judecători și înalți funcționari, în anii săi cei mai activi. Printre cele mai importante acțiuni ale sale s-a numărat cea privindu-l pe fostul premier Adrian Năstase, care a fost condamnat într-o serie de cazuri de corupție și a început să-și execute pedepse cu închisoarea în 2012. Ulterior, agenția s-a confruntat cu rezistență politică, iar puterile sale au fost limitate în urma hotărârilor judecătorești.

În Polonia, după ce partidul Lege și Justiție a pierdut puterea în 2023, prim-ministrul Donald Tusk a continuat investigațiile prin intermediul procurorilor, poliției, auditorilor și a anchetelor parlamentare existente. În schimb, maghiarii au creat o instituție complet nouă, ceea ce a dus la comparații între NVVH și Direcția de Investigații Antimafia din Italia.

Un nou apel guvernamental

Magyar a făcut apel la susținerea publicului, atunci când a prezentat legislația în iunie.

„Îi cer poporului maghiar să fie alături de Oficiul Național de Recuperare și Protecție a Activelor, de liderii și personalul acestuia, cu aceeași convingere cu care societatea italiană a confruntat mafia după '92”, a spus el.

Magyar a prezentat bătălia ca pe o luptă existențială împotriva sistemului politic întocmit de partidul Fidesz.

„Cosa Nostra maghiară este partidul Fidesz”, le-a spus el parlamentarilor.

Cosa Nostra („Treaba noastră”) este o rețea de crimă organizată siciliană, care a căpătat putere în cercurile politice și de afaceri din Italia, de la înființarea sa în anii 1860 până în prezent.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.